•Viata Economica

•Agricultura:
Agricultura era activitatea principala a poporului moldovenesc. Aici se cultiva griu, ovaz, orz. Se ocupau cu legumicultura si horticultura. Din plante industriale predominau feuda si cinepa. Tehnica agricola traditionala in sec. medieval continua sa se perfectioneze. In afara de agricultura rea raspindita si cresterea vitelor. Conditiile naturale in mai multe regiuni erau favorabile pentru cresterea oilor, cailor si vitelor albe, care aveau o mare cerere la negustori srtaini.



•Minerale utile:
Liderul in aceasta sfera era extragerea sarei in Valea Sarii si Tirgu Ocna. Majoritatea acestui produs pretios se exporta, ce aducea cistig substantial, de aceia o parte mare de pamint util era in proprietatea gospodarului. In Moldova aurul se extragea de tigani prin spalarea nisipului din riu.

•Comert, mestesug, orase:
Dezvoltarea comertului a fost determinata de situarea geografica a statelor romane, care se aflau la raspintie a celor mari drumuri comerciale, care legau tarile europene cu Balcani si Estul. Mai intensiv devine schimbul de marfa.
In afara de dezvoltarea schimbului de marfa intre tarile romane, legaturile comerciale cu alte tari incep sa se extinda. Din tarile vecine si de mai deperte se importau produse de volum mic, dar foarte pretioase: tesuturi, toaceri, blani, ulei vegetal, mirodenii, arme si etc. Insa se exporta materie prima, produse agroculturale in volume mari, insa la un pret mic. In structura schimbului exterior de marfa cel mai principal loc avea exportarea vitelor: vacilor, oilor, caiilor.

•Circulatie monetara:
Circulatia monetara a fost neintrerupta inca din timpuri antice. Pe teritoriul tarilor romane au avut puterea circulatorie unitati monetare, care se bateau in monetaria gospodarului sub supravegherea banarului, din unitati straine in circulatie erau: ducati, fertuni, grosi si etc. O mare raspindire au avut de asemenea florini, aspri, zlati si etc., ce inca o data ne arata intensitatea schimbului de marfa pe vremurile celea.