•Organizari

•Organizarea politica - Gospodar

In fruntea statului a fost Voievoda cel Mare. El era atotputernicul stapin peste toata tara si supusii. In miinile lui toata puterea a fost concentrata: legeslativa, executiva, judiciara, militara. Puterea aceasta, data din "voia Domnului", a fost monarhica, mandatele caruia se limitau numai cu frica de Dumnezeu respectarea traditiilor si teama de zavera a supusilor. In realitate puterea gospodarului se limita in timpuri diferite de boieri mari. Gospodar avea nevoie de sprijinul boierilor primind cele mai importante decizii: gaspodar fiind comandantul suprem a frontului total, nu avea puterea asupra toata armata.
Mostenirea puterii in Moldova se petrecea dupa sisteme dubla: alegere prin sondaj si mostenire. Sfatul boierilor alegea gaspodarul din familia conducatoare (Musatin si Basarab). Existenta a multor mostenitori, deasemenea si mostinitorilor, nascuti ilicit, a provocat conflicte interioare, care au stabilit puterea centrala, si au produs posibilitatea interventiei exterioare in afacerile statului. Gospodari anumitit, dorind sa evite acestea conflicte, numeau mostenitorul pe parcursul vietii sale.

•Organizarea administrativa

Primile unitati administrative au fost sate. In dependenta de statul lor, ei se administrau cu metode diferite. In fruntea satelor independente (libere) erau cnezi, juditi si atamani. Ei au fost ajutati de "sovietul oamenilor batrini si buni la inima". Satele dependente se administrau de reprezentantii proprietarilor (boierilor), care se numeau vatamani.
Controlul din partea gospodarului asupra satelor independente si mosiilor boierilor de nivelul mic se realiza prin organele de administrare a tinutelor. Devenind administrative, satele se conduceau de sudeti, pircalabi ai staroste. Moldova a fost divizata in 24 tinute, care apartineau satului de Sus si Jos.
Orase si tirguri in tarile romane erau relativ autonome. Ele se conduceau de oameni alesi: soltuzi sau voit. Ei au fost ajutati de sfaturi orasenesti , care au fost formate din 6-12 pirgari. Reprezentanti a puterei alese se subordonau vornicilor orasenesti.

•Biserica

Una dintre primele institutii in organizarea politica a statelor romane era biserica. Biserica moldoveneasca era sub jurisdictia Constantinopolui. Tendinta gospodarilor de a obtine dreptul de a numi mitropolitul bisericii moldovenesti a condus la un conflict indelungat cu patriarhatul, incepind cu anul 1387, cind Petru Rares fara confirmarea arhiereelor vizantii a numit pe Iosif ca mitropolitul Moldovei. Patriarhul nu a acceptat decizia aceasta si a trimis in Moldova pe Eremia. Cel din urma, a fost izgonit din tara. Contrazicerea a ajuns culmea si patriarhul a recurs la masuri drastice: el a excomunicat de la biserica pe gospodari si boieri. Conflictul s-a prelungit timp de 15 ani, pina la anul1402, cind la inceputul conducerii a lui Alexandru cel Bun, de la biserica moldoveneasca a fost retrasa excomunicarea si mitropolitul a fost intors la conducerea patriarhului Constantinopolui.

•Organizarea militara

Puterea militara permanenta in tarile romane erau trupe regulate, care se numeau "mici". Numarul lor ajungea la 10 000. Ele au consistat din trupele si detasamentele boierilor.In cazurile neprevazute gospodar convoca armata populara de voluntari, care se numea "armata mare" , care numara 40 000 de ostasi si barbati capabili de lupta. Veriga esentiala in organizarea militara erau cetatile: Hotin, Soroca, Tighina, Orhei, Chilia, Cetatea Alba, Suceava, Neamt,Djurjiu si etc. - care au compus in mai multe cazuri o zona de frontiera, care era destinata pentru retinerea presiunii inamicului si care oferea gospodarului posibilitatea de a convoca trupe.