Coshnita: •Bibliografie:

вторник, 5 мая 2009 г.

•Bibliografie:

•Informatia despre Coshnita:
Moldova de peste Nistrul-vechi stramosesc. Chisinau 1990.
Drevneaia kulitura Moldavii. chisinau 1974.
Materiali dlea otenki zemli Hersonskoi gubernii. Vol IV. Herson 1889.
Pameatnaia kniga po Odesskomu okrugu. Odesa 1881.
Moldavo-Slaveanskie atitudi. Moscova 1959.
"Fruvtovii Donbass" Chisinau 1985.

•Informatia despre Moldova:
wikipedia.com
google.com
moldova.md
omg.md
iatp.md
dubasari.org
bnm.org

Toate fotografiile sunt fotografiate de mine in satul Coshnita in special pentru acest blog,3 fotografii sunt din muzeul national de arheologie si istorie a Moldovei, si restul de pe net.

Multumesc pentru atentie!

Комментариев нет:

Отправить комментарий

Подписаться на: Комментарии к сообщению (Atom)

•Împărţirea administrativă a Republicii Moldova:

Raioane:

•Anenii Noi • Basarabeasca • Briceni • Cahul • Cantemir • Călăraşi • Căuşeni • Cimişlia • Criuleni • Donduşeni • Drochia • Dubăsari • Edineţ • Făleşti • Floreşti • Glodeni • Hînceşti • Ialoveni • Leova • Nisporeni • Ocniţa • Orhei • Rezina • Rîşcani • Sîngerei • Soroca • Străşeni • Şoldăneşti • Ştefan Vodă • Taraclia • Teleneşti • Ungheni

Unităţi teritoriale:

•Găgăuzia • Transnistria

Municipii:

•Bălţi • Chişinău • Comrat • Tighina • Tiraspol

•Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei şi lungimea Drapelului este de 1:5, proporţia dintre lăţimea şi lungimea Drapelului – de 1:2.

•Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila crucială) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în stînga un sceptru de aur.

Imnul de Stat al Republicii Moldova
(versuri - Alexei Mateevici,
muzica - Alexandru Cristea)

Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastra-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng şi care o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Imnul de Stat al Republicii Moldova în formatul MP3 poate fi audiat aici
Interpretarea instrumentală a Imnului de Stat al Republicii Moldova în formatul MP3 poate fi audiată aici

•Imnul de Stat al Republicii Moldova este un simbol al suveranităţii şi independenţei statului. Imnul de Stat al Republicii Moldova este cîntecul "Limba noastră", versuri de Alexei MATEEVICI (strofele 1, 2, 5, 8, 12), muzica de Alexandru CRISTEA, aranjament de Valentin DÎNGA (aprobat prin Legea cu privire la Imnul de Stat nr.571-XIII din 22 iulie 1995).

•Raionul Dubăsari este un raion din Republica Moldova, situat în cea mai mare parte în Transnistria. În urma războiului din 1992 din Transnistria, raionul este împărţit în două: o parte controlată de Republica Moldova şi o parte controlată de autorităţile separatiste din Tiraspol, care include oraşul Dubăsari.

Se învecinează cu cu raionul Criuleni (în vest) si cu regiunea Transnistreana (raionul Rîbniţa (la nord), cu raionul Grigoriopol (în sud). Dubăsari este situat la 47°16′N 29°10′E.

•Istoric. Raionul Dubăsari a fost fondat la 12 octombrie 1924 ca parte componentă a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene.

În 1940, după ocuparea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost formată RSS Moldovenească, în care au intrat şi unele părţi din desfiinţata RASS Moldovenească, inclusiv raionul Dubăsari. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial teritoriul raionului a intrat o perioadă sub administraţie românească, devenind parte din judeţul Dubăsari.

După 1945 raionul a intrat în componenţa Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti.

Pe teritoriul fostului raion Dubăsari exista un oraş — Dubăsari, 11 comune cu 15 sate in prezent controlate de Chişinău şi 9 comune cu 20 de sate controlate de separatişti.

•Satele controlate de Chişinău: Cocieri, Vasilievca, Corjova (disputat), Coşniţa, Pohrebea, Doroţcaia, Holercani, Marcăuţi, Molovata, Molovata Nouă, Roghi, Oxentea, Pîrîta, Ustia.

•Satele controlate de separatişti: Comisarovca Nouă, Bosca, Coşniţa Nouă, Pohrebea Nouă, Crasnîi Vinogradari, Afanasievca, Alexandrovca Nouă, Calinovca, Lunga Nouă, Doibani I, Doibani II, Coicova, Dubău, Goianul Nou, Dzerjinscoe, Iagorlîc, Harmaţca, Lunga, Ţîbuleuca şi Goian,situat pe cea mai mare insulă din Republica Moldova -Insula Goian.

•Personalitati:
*Vladimir Voronin, ex-preşedintele Republicii Moldova, născut la Corjova

*Vasile Iovv, ex-viceprimministru al Republicii Moldova, născut la Dubăsari

Stema Raionului Dubăsari

•Câmpul albastru este culoarea heraldică a cerului şi semnifică fidelitatea şi perseverenţa, vocaţia europeană a cetăţenilor din Dubăsari.

•Brâul ondulat de argint, argintul fiind culoarea heraldică a apei, imaginează râul Nistru, raionul Dubăsari fiind situat pe ambele maluri ale acestui fluviu.

•Fulgerele de aur, care ies de ambele părţi ale brâului simbolizează hidrocentrala de la Dubăsari, care furnizează curent electric pe ambele maluri nistrene. Astfel se creează impresia că fulgerele simbolizând lumina electrică ies din apele Nistrului şi luminează cele două maluri.

•Dubasul care încarcă brâul ondulat este o armă grăitoare - luntre mare, servind la pescuit şi la trecerea de pe un ţărm pe celălalt al unei ape. Acest vechi cuvânt românesc ne-a venit din slavonă şi la baza lui a stat cuvântul dub, care la ruşi şi ucraineni, în afara arborelui, mai avea şi sensul de luntre mare confecţionată dintr-un trunchi de stejar, în româneşte - dubă, duboaie. Un fragment dintr-o astfel de barcă scobită dintr-un stejar, descoperit în septembrie 1992 la malul stâng al Nistrului puţin mai jos de plaja oraşului, se păstrează actualmente în muzeul oraşului Tighina. Se estimează că dubasul întreg de aici ar fi avut lungimea totală de nouă metri. Astfel, numele topic Dubăsari reprezintă o formă derivată cu sufixul -ari de la apelativul românesc dubas, având sensul - cei care fac dubasuri sau cei care supraveghează poduri, construite din dubasuri. Se mai presupune că localitatea Dubăsari, actuala Dubăsari Vechi, de la care se trage în cele din urmă numele raionului, a apărut pe locul unde Nistrul putea fi trecut pe un pod de luntri.

•Culoarea roşie a dubasului, roşul fiind culoarea heraldică a sângelui, focului, militarilor şi a sacrificiului adus pe altarul Patriei, marchează în această stemă istoria zbuciumată a acestui raion în epoca independenţei Republicii Moldova.

•Coroană raională ce timbrează scutul heraldic arată poziţia ierarhică a raionului Dubăsari în cadrul diviziunii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

•Drapelul raionului Dubăsari a fost elaborat în baza stemei, prin procedee specifice vexicologiei şi păstrează semnificaţiile acesteia.

•Moneda jubiliara:
Moldova - 650 ani
în circulaţie din 15 iunie 2009

Caracteristicile monedei:
- valoarea nominală	200 lei
- calitate:	proof
- metal:	aur
- compoziţie:	999/1000
- greutate:	24,9 grame
- diametru:	37 mm
- forma:	rotundă
- margine:	zimţată
- tiraj:	1000 exemplare

Welcome to Coshnita!

вторник, 5 мая 2009 г.

•Bibliografie:

Комментариев нет:

Отправить комментарий

•Designed by Victor Turculet

Prognoza Meteo In Cosnita

Welcome to Coshnita!

вторник, 5 мая 2009 г.

•Bibliografie:

Комментариев нет:

Отправить комментарий

•Designed by Victor Turculet

Prognoza Meteo In Cosnita

вторник, 5 мая 2009 г.