•Istoria Moldovei

•În antichitate teritoriul Moldovei era locuit de daci. Numele ţării, de Moldova, vine de la râul cu acelaşi nume, pe valea căruia s-a format primul nucleu al noului voievodat. Există mai multe teorii asupra originii numelui de Moldova. Potrivit cronicilor medievale, numele ar veni de la Molda, căţeluşa voievodului maramureşean Dragoş de Bedeu. Istoricii Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu sunt de părere că numele de Moldova vine de la molid^[1]. O altă teorie, socotită fantezistă printre filologi, susţine că numele său derivă de la cuvintele din limba dacică (nescrisă până in prezent) molta (adica, "multum" din latina) şi dava (cetate sau apă "acva->ava->dava"), de la care ar veni numele (ne-atestat) de Muldava.

Bogdan Petriceicu Hasdeu şi majoritatea filologilor şi istoricilor români susţin că denumirile râului şi principatului provin din termenul de origine germanică Mulde (adică "scobitură", "carieră" sau "culoar de scurgere"), Moldova veche şi nouă de la Dunăre având aceiaşi provenienţă. O minoritate afirmă că denumirea ar fi fost dată de bastarni, dar ea nu apare în documente decât în secolul XIV, odată cu sosirea în zonă a meşterilor mineri saşi şi cu apariţia cetăţii Baia, prima capitală a voievodului Dragoş, cetate a cărui nume înseamnă în româneasca veche, acelaşi lucru ca şi Mulde în germana veche.

Potrivit Enciclopediei Cugetarea, sub denumirea de Moldova este cunoscută şi de străini (Moldau, Moldavie, Moldavia...). Apare deasemenea sub numele de Ruso-Vlahia, adică "ţara românească dinspre ruşi", prin analogie cu Ungro-Vlahia, anume "ţara românească dinspre unguri". În Ţara Românească, Muntenia mai era numită şi Megali-Vlahia, Valachia Maior sau Grosse Valachei, iar Oltenia: Mikri-Vlahia, Valachia Minor sau Kleine Valachei. În portulanele genoveze de la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti, Moldova mai apare şi sub numele de Velacia Bogdana, în timp ce Transilvania apare sub numele de Velacia Interiore iar Ţara Românească sub numele de Velacia Bassaraba.

În Evul Mediu, Moldova era împărţită în Ţara de Sus şi Ţara de Jos. Din Ţara de Jos făcea parte şi Basarabia veche (Bugeacul turcesc), care aparţinuse iniţial Munteniei, de la care îşi trage numele (Ţara Românească apare iniţial sub numele de Basarabia, după familia întemeietoare, aşa cum Moldova apare sub numele de Bogdania, după numele voievodului maramureşean Bogdan I de Dolha, care a proclamat independenţa voievodatului faţă de Ungaria).

Scaunul Moldovei a fost pe rând la Baia şi la Siret (sec. 14), la Suceava (sec. 15) şi însfârşit la Iaşi (din sec. 16), pe măsură ce invaziile tătarilor scădeau în frecvenţă şi violenţă^[2].

Stema Moldovei era iniţial un cap de bour (Bos taurus primigenius), care, după dispariţia timpurie a acestui animal, a fost înlocuit treptat prin capul de zimbru (Bison bonasus), la rândul lui dispărut prin secolul XVIII^[3].

•Harti:

•Organizari

•Organizarea politica - Gospodar

In fruntea statului a fost Voievoda cel Mare. El era atotputernicul stapin peste toata tara si supusii. In miinile lui toata puterea a fost concentrata: legeslativa, executiva, judiciara, militara. Puterea aceasta, data din "voia Domnului", a fost monarhica, mandatele caruia se limitau numai cu frica de Dumnezeu respectarea traditiilor si teama de zavera a supusilor. In realitate puterea gospodarului se limita in timpuri diferite de boieri mari. Gospodar avea nevoie de sprijinul boierilor primind cele mai importante decizii: gaspodar fiind comandantul suprem a frontului total, nu avea puterea asupra toata armata.
Mostenirea puterii in Moldova se petrecea dupa sisteme dubla: alegere prin sondaj si mostenire. Sfatul boierilor alegea gaspodarul din familia conducatoare (Musatin si Basarab). Existenta a multor mostenitori, deasemenea si mostinitorilor, nascuti ilicit, a provocat conflicte interioare, care au stabilit puterea centrala, si au produs posibilitatea interventiei exterioare in afacerile statului. Gospodari anumitit, dorind sa evite acestea conflicte, numeau mostenitorul pe parcursul vietii sale.

•Organizarea administrativa

Primile unitati administrative au fost sate. In dependenta de statul lor, ei se administrau cu metode diferite. In fruntea satelor independente (libere) erau cnezi, juditi si atamani. Ei au fost ajutati de "sovietul oamenilor batrini si buni la inima". Satele dependente se administrau de reprezentantii proprietarilor (boierilor), care se numeau vatamani.
Controlul din partea gospodarului asupra satelor independente si mosiilor boierilor de nivelul mic se realiza prin organele de administrare a tinutelor. Devenind administrative, satele se conduceau de sudeti, pircalabi ai staroste. Moldova a fost divizata in 24 tinute, care apartineau satului de Sus si Jos.
Orase si tirguri in tarile romane erau relativ autonome. Ele se conduceau de oameni alesi: soltuzi sau voit. Ei au fost ajutati de sfaturi orasenesti , care au fost formate din 6-12 pirgari. Reprezentanti a puterei alese se subordonau vornicilor orasenesti.

•Biserica

Una dintre primele institutii in organizarea politica a statelor romane era biserica. Biserica moldoveneasca era sub jurisdictia Constantinopolui. Tendinta gospodarilor de a obtine dreptul de a numi mitropolitul bisericii moldovenesti a condus la un conflict indelungat cu patriarhatul, incepind cu anul 1387, cind Petru Rares fara confirmarea arhiereelor vizantii a numit pe Iosif ca mitropolitul Moldovei. Patriarhul nu a acceptat decizia aceasta si a trimis in Moldova pe Eremia. Cel din urma, a fost izgonit din tara. Contrazicerea a ajuns culmea si patriarhul a recurs la masuri drastice: el a excomunicat de la biserica pe gospodari si boieri. Conflictul s-a prelungit timp de 15 ani, pina la anul1402, cind la inceputul conducerii a lui Alexandru cel Bun, de la biserica moldoveneasca a fost retrasa excomunicarea si mitropolitul a fost intors la conducerea patriarhului Constantinopolui.

•Organizarea militara

Puterea militara permanenta in tarile romane erau trupe regulate, care se numeau "mici". Numarul lor ajungea la 10 000. Ele au consistat din trupele si detasamentele boierilor.In cazurile neprevazute gospodar convoca armata populara de voluntari, care se numea "armata mare" , care numara 40 000 de ostasi si barbati capabili de lupta. Veriga esentiala in organizarea militara erau cetatile: Hotin, Soroca, Tighina, Orhei, Chilia, Cetatea Alba, Suceava, Neamt,Djurjiu si etc. - care au compus in mai multe cazuri o zona de frontiera, care era destinata pentru retinerea presiunii inamicului si care oferea gospodarului posibilitatea de a convoca trupe.

•Taranii si Orasenii

•Taranii dependenti

Taranii dependenti erau cu totul diferiti de ceilalti in structura sociala a satului moldovenesc medieval. Spre sfirsitul sec.15 taranii dependenti in Moldova se numesc vecini. Taranul dependent se folosea de parcela de pamint, care era oferita lui de feudal in schimb la obligatie anumita pentru stapinul sau. Pe urma dreptul acesta a fost limitat si cu totul lichidat.

•Taranii independenti

In Moldova taranii independenti locuiau pretutindeni, si totusi mai multi locuiau in zona de frontiera. Acesti tarani se numeau razesi, moseni si medjenesti. Satele independente au pastrat organizatia sa sociala de inainte. Obstea satului se conducea de sfatul "din cei mai in virsta si cei mai buni oameni", carora au fost dotate functiile adminiatrativa si judiciara. Membrii obstei cultivau pamintul, care apartinea satului si care se afla in proprietatea obsteneasca.


•Orasenii

Orasenii au fost reprezentati cel mai mult de mestesugari si negustori. Mestesugul si negotul erau cele mai importante ocupatii a orasenilor, insa in perioada initiala viata urbana era adesea caracterizata de trasatura semiagrara. In afara de mestesugari si negustori in orase locuiau nobili, militari, oameni de demnitate si reprezentanti a preotimei.
In orase moldovenesti o multime de populatie erau romani. Alaturi de ei locuiau si minoritati etnice: armeni, ungari, sasi si etc.

•Viata Economica

•Agricultura:
Agricultura era activitatea principala a poporului moldovenesc. Aici se cultiva griu, ovaz, orz. Se ocupau cu legumicultura si horticultura. Din plante industriale predominau feuda si cinepa. Tehnica agricola traditionala in sec. medieval continua sa se perfectioneze. In afara de agricultura rea raspindita si cresterea vitelor. Conditiile naturale in mai multe regiuni erau favorabile pentru cresterea oilor, cailor si vitelor albe, care aveau o mare cerere la negustori srtaini.



•Minerale utile:
Liderul in aceasta sfera era extragerea sarei in Valea Sarii si Tirgu Ocna. Majoritatea acestui produs pretios se exporta, ce aducea cistig substantial, de aceia o parte mare de pamint util era in proprietatea gospodarului. In Moldova aurul se extragea de tigani prin spalarea nisipului din riu.

•Comert, mestesug, orase:
Dezvoltarea comertului a fost determinata de situarea geografica a statelor romane, care se aflau la raspintie a celor mari drumuri comerciale, care legau tarile europene cu Balcani si Estul. Mai intensiv devine schimbul de marfa.
In afara de dezvoltarea schimbului de marfa intre tarile romane, legaturile comerciale cu alte tari incep sa se extinda. Din tarile vecine si de mai deperte se importau produse de volum mic, dar foarte pretioase: tesuturi, toaceri, blani, ulei vegetal, mirodenii, arme si etc. Insa se exporta materie prima, produse agroculturale in volume mari, insa la un pret mic. In structura schimbului exterior de marfa cel mai principal loc avea exportarea vitelor: vacilor, oilor, caiilor.

•Circulatie monetara:
Circulatia monetara a fost neintrerupta inca din timpuri antice. Pe teritoriul tarilor romane au avut puterea circulatorie unitati monetare, care se bateau in monetaria gospodarului sub supravegherea banarului, din unitati straine in circulatie erau: ducati, fertuni, grosi si etc. O mare raspindire au avut de asemenea florini, aspri, zlati si etc., ce inca o data ne arata intensitatea schimbului de marfa pe vremurile celea.

•Documentare dedicate celor 650 de ani ai statalităţii Moldoveneşti

Până la finele anului curent, studioul "Moldova Film" planifică să scoată opt documentare, dedicate celor 650 de ani ai statalităţii moldoveneşti. Declaraţia a fost făcută pentru OMEGA de către directorul general al studioului, Aurel Mateuţă.

Potrivit scenariului, peliculele despre Moldova vor fi filmate în format BBC, lucru care le va face mult mai comode pentru transmitere nu doar la posturile locale, dar şi la cele de peste hotare. Actualmente, potrivit lui Mateuţă, sunt purtate negocieri cu postul de televiziune rusesc "Cultura". Totodată, "se simte un interes sporit din partea BBC pentru relatarea peliculelor moldoveneşti", a adăugat directorul general al studioului "Moldova Film". "Creând ciclul de documentare despre statalitatea moldovenească, vrem ca lumea să audă despre Moldova", a conchis Mateuţă.

De asemenea, administraţia studioului moldovenesc poartă negocieri cu Rusia şi cu ţările europene pentru o activitate în comun.

În 2008, Guvernul Moldovei a acordat 5 mln de lei pentru modernizarea tehnică şi reutilarea studioului "Moldova Film".

•blog's visitors

•Asa vad cine a intrat la mine in blog!..